Prof. Peter Cornell: „Un om de o vastã culturã“
Scriitorul, advocatul şi traducãtorul Paul Dumitru Lahovary, din Bandhagen, un cartier al Stockholmului) a decedat la 91 de ani. Familia apropiatã sunt copiii Olenka, André, Catrine şi Dominique, cu familiile respective. Paul Lahovary s-a nãscut în Bucureşti. În 1943 el a venit în Suedia ca Diplomat şi s-a cãsãtorit cu Ulla Mariana Engberg.
Imediat dupã cãderea dictatorului Ceauşescu, Dagens Nyheter (cel mai mare ziar din Suedia) a dedicat câteva pagini din editorial despre bogata şi înfloritoarea viaţã culturalã din România interbelicã, o culturã care, mai târziu, a funcţionat în exil. Aici, în aceste pagini de duminicã din Dagens Nyheter a colaborat Paul Lahovary cu amintiri din vechiul Bucureşti, numit „Micul Paris“. El a povestit despre animata viaţã culturalã de atunci, la care el a participat activ, despre multele reviste de literaturã şi culturã şi despre minoritãţile etnice din Bucureşti. Îmi aduc aminte detalii ciudate pe care mi le-a povestit, aşa cum ar fi cã birjarii din Bucureşti aparţineau unei vechi secte ruse de castraţi.
Paul Lahovary a venit în Suedia în timpul rãzboiului, atunci când România şi Germania Nazistã au semnat un pact de alianţã. El era jurist şi diplomat şi, ca mulţi alţi români din vremea aceea, era educat în Franţa. Aparţinea aristocraţiei române şi printre rudeniile lui se afla prinţesa şi scriitoarea Marthe Bibescu, care împreunã cu fraţii ei, şi alţi români ca Anna de Noailles, fãceau parte din cercul lui Marcel Proust. Paul Lahovary a fost el însuşi traducãtor şi scriitor în românã şi francezã, publicând poezii şi mai multe romane care au fost lãudate de presa internaţionalã. În romanele sale, scriitorul redã o ţinutã moralã care se bazeazã nu numai pe cunoştinţe personale (sau talent) ci şi pe o istorie dramaticã frutunoasã, de care noi aici, în Suedia, am fost scutiţi.
„Mesure d’une ombre“ se petrece în evul mediu haotic din Balkani în timp ce remarcabilul roman „Chemin du roi“, publicat în Franţa în 1990, descrie câteva destine precise de evrei şi partizani în Italia fascistã. Aici el ţese împreunã istoria contemporanã cu motive biblice şi mitologia „Graalului“, un realism fantastic şi o prozã clarã care se aseamãnã cu aceea a lui Julien Gracq sau a lui Alain Fournier în „Le Grand Meaulnes“.
Neamul Lahovary se trage din Constantinopolul evului mediu şi Paul şi-a trasat originile ramurii lui pe insula Naxos, unde un strãmoş a fost cardinal. La bãtrâneţe Paul Lahovary s-a reîntors la origini şi bunã parte din an o petrecea pe insula Naxos, unde s-a şi „rebotezat“ în biserica greco-ortodoxã.
În Suedia el a dus o viaţã liniştitã şi retrasã, în unul din cartierele mãrginaşe ale Stockholmului. Mi-l amintesc pe Paul Lahovary ca pe un om cu o culturã vastã şi întotdeauna m-am bucurat de intelectul lui ascuţit, de umorul lui, de o mare cãldurã sufleteascã ascunsã în timiditate.
Trad. Dimitrie Grama
2001
______________________________
